Nume: Xenotilapia spilopterus
Familia: Cichlidae
Gen: Xenotilapia.
Localizare geografica: Lacul Tanganyika (Africa).
Marime maxima: 12 cm.
Caracteristicile apei: pH intre 7,5 si 9 ; dH intre 10 si 15º.
Temperatura: 25º-27ºC
Acvariu recomandat: Minim de 80 litri. Acvariul trebuie sa aiba amenajat in mare parte cu nisip fin. Se pot pune si plante (Anubias, Microsorum…) dar care sa nu afecteze spatiul alocat nisipului.
Alimentatia: In general Nevertebrate. In captivitate accepta o hrana preponderent omnivora (vie, congelata, uscata, etc.)
Caracteristicile speciei: Incubator bucal biparental. Femela tine icrele in gura cam 9 zile dupa care preda larvele masculului care le mai tine 5-6 zile. Dupa aceea ambii parinti au grija de pui. Aceasta specie este asociata cu substraturile nisipoase deorece filtreaza nisipul gasindu-si hrana printre acesta. Nu este o specie agresiva de aceea se va evita sa se tina in acvariu cu specii agresive fiind compatibila cu Cyprichromis, Paracyprichromis, Ophtalmotilapias o Cyathopharynx, etc. In acvariu este cel mai bine sa se tina doar o pereche.
XENOTILAPIA FLAVIPINNIS
Nume: Xenotilapia flavipinnis.
Nume comun: Xenotilapia cu aripiore galbene
Familie: Cichlidae,
Gen: Xenotilapia.
Localizare geografica: Lacul Tanganyika.
Marime: 8 – 10 cm.
Parametrii Apei: pH 7,5 – 9. dH intre 10 – 15º.
Temperatura: 25º - 27ºC.
Acvariu Recomandat: Marimea acvariului de minim 80 litri. Acvariul trebuie sa contina o arie mare de nisip fin.Se pot pune si cateva plante(Anubias, Microsorum…) de obicei care sa nu limiteze spatiul nisipos din acvariu.
Alimentatie: In general nevertebrate.In acvariu accepta o dieta omnivora cu hrana vie,congelata dar si uscata
Caracteristici: Incubator bucal biparental. Femela incubeaza icrele in gura sa circa noua zile dupa care masculul preia larvele in gura sa timp de 5-6 zile. Dupa aceea ambii parinti au grija de pui. Este o specie foarte pacifista de aceea se va avea in vedere sa nu se asocieze cu alte specii mai mari sau agresive. Cyprichromis, Paracyprichromis, Ophtalmotilapias sau Cyathopharynx sunt buni convietuitori.
Julidochromis este un peste care traieste in LaculTanganyika. Membrii acestui gen sunt cunoscuti drept "Julies" (Julieni). Tolereaza aproape toate conditiile de apa si se joaca cu ceilalti pesti, cu exceptia conspecifics. Julidochromis au o personalitate foate frumoasa. Sunt ca niste mici submarini telecomanda. Ei inoata pe margine si stau cu susul in jos. Faptul ca se misca in sus si in jos printre roci te duce cu gandul la o mica pasare colibri.
In slabaticie, Julidochromis traieste printre stancile Lacului Tanganyika la o adancime aproximativa de 5-30 metrii. Isi petrec cea mai mare parte a timpului in pesteri si crevasele acestor stanci vanand hrana si cautand protectie. De asemenea, aici isi depun si oualele. In captivitate, Julies sunt timizi, stau pe rocile din fundul acvariului si cauta mancare numai daca ei cred ca se simt in siguranta.
Desi Julidochromis sunt destul de timizi, pot fi agresivi cu partenerii de acvariu cand isi apara teritoriul. Pe masura ce se maturizeaza acestia se imperecheaza. Julienii nu sunt poligami; relatiile de imperechere raman intacte pe toata durata vietii.Odata ce s-a format o pereche, este recomandat sa nu se schimbe aranjamentul rocilor deoarece isi marcheaza granitele teritoriului atat masculii cat si si femelele. Se spune ca orice schimbare de décor ii streseaza iar cel mai puternic din cuplu il va omora pe celalalt.
Aceast gen are numeroase specii cum ar fi : Dickfeldi, Marlieri, Transcriptus, Gombe, Regani, Ornatus, etc., la randul lor cu multe subspecii, numele acestora fiind dat de regiunea in care traiesc.
Cand va alegeti prima pereche de Julieni, este indicat sa va alegeti intre sase si zece pui. De asemenea, ar trebui sa fie din aceeasi zona (Magara, Halembe, Kala, Katili, Samazi, Kambwimba, Isanga, Cape Tembwe, sau Katoto) si din cat mai multe surse pentru a evita hibridizarea. Intr-un final se va forma o pereche din acestia, moment in care toti ceilalti trebuie mutati in alt acvariu (unde se vor forma alte perechi) sau trebuie vanduti. Odata ce s-a format o pereche, masculii vor urmari in mod agresivi femelele iar femela va urmari alte female rivale si alti masculi. Pentru a minimiza agresivitatea, este indicat sa indepartati orice alt peste din aceeasi specie.Dupa ce s-au format perechile va incepe depunerea oualelor. Masculul dominant va deveni ma agresiv pe masura ce incepe sa-si revendice teritoriul si sa-l apere. Masculul va alege o pestera intunecata intr-o zona retrasa a acvariului. Dupa ce-si ademeneste femela sa intre, aceasta isi va depune oualele pe tavanul pesterii iar masculul isi va depune laptii desupra. Oualele tind sa se imprastie si sa nu stea grupate dupa cum ne-am astepta. Acestea au un diametru de aproximativ 1.2 mm si sunt bleu-verzui. Femelele depun intre 50 si 100 oua. Julidochromis isi va depune oualele la fiecare 5-7 saptamani.
Julies sunt parinti excelenti, si isi vor pazi puii de orice intrusi sau de orice potentiale pericole. Cand vine vremea de mancare, unul din cei doi parinti va sta mereu in spate, ca sa ii pazeasca. Chiar daca specia Julies are o extraordinar de mare grija de puii sai, ai putea descoperi ca doar aprox. 10% din pui vor supravietui in primele cateva luni. Daca sunt mutati si daca li se acorda o ingrijire speciala (ca si unui crevete-pui de apa sarata) s-ar putea obtine o rata de supravietuire de aproape 100%.
Aceste cichlide (pesti de apa dulce tropicala sau subtropicala, similari cu pestii-soarelui americani) cresc relativ incet. Dupa doua luni de zile, pestii tineri vor avea cam 2 cm lungime. Spre deosebire de Mbuna si de multi alti pesti cichlids din Lacul Malawi, femelele din aceasta specie sunt mai lungi si mai robuste decat masculii. Femelele cresc de obicei pana ajung la o lungime de 14 cm, in timp ce masculii cresc pana la 12 cm. Masculii mai au si niste mameloane genitale mai scurte. Mameloanele genitale ale femelelor sunt mai lungi si mai plate la capat, comparative cu ale masculilor probabil pentru a atasa ouale la sufrafata.
In natura, Julidochromis este un vanator, vanand in special melci mici, desi acestia nu au nevoie de material vegetal in dieta. In acvariu, sunt recomandate Ciclopi si Daphnia vii sau inghetate. Pentru aceasta specie cea mai bune mancare este cockteilul de creveti european, Mysis si crevetii oceanici. Mysis ar trebui data ocazional din cauza continutul sau ridicat in grasimi (30%).
Marimea minima a acvariului ar trebui sa fie de 55 litri pentru o singura pereche, iar daca in acvariu exista mai mult de o pereche, este recomandat un acvariu de 284 litri minim. Acesti pesti necesita multe roci pentru a avea multe locuri unde sa se ascunda. Daca sunt pastrati fara a avea suficiente locuri de adapost, este putin probabil ca-si vor dezvolta o culoare adecvata si nu-si vor depune oualele la fel de frecvent. Este recomandat un pietris fin sau nisip. Puii acestei specii raman captivi in pietrisul prea mare.
Neolamprologus multifasciatus este cel mai mic peste cichlid din lume si e numit "multi." O colonie de 6 multi traiesc intr-un acvariu de 100 litri cu nisip, pietre, pietris, plante si 10 cochilii. Masculii ajung la maxim 4-5 cm, femelele la 1,5-2,5 cm.
Au o atitudine deosebita, unul dintre ei fiind filmat de National
Geographic muscand un crocodil mic de coada care venise prea aproape de el.
Multifasciatusii traiesc in cochiliile melcului Neothauma. Dorm in ele, depun oua in ele, chiar traiesc acolo. Ouale sunt depuse in cochilie si protejate pana creste puietul. La inceput puietul va sta in cochilie. Apoi va iesi incet incet. Pentru ca femelele sunt asa de mici, puii vor fi si ei putini. Nu isi ataca sau mananca puii, ceea ce face sa existe cateva generatii si dimensiuni in colonia lor.
Cochilia nu va fi ingropata de ei cum fac alte specii care traiesc in cochilii. Acestia vor sapa o gaura in cochilie si in jurul cochiliei. Intr-un acvariu, ei vor sapa groapa in josul sticlei; este interesant de urmarit cum fac ei asta pentru ca escaveaza nisipul cu gura pana cand cochilia lor ajunge la fundul acvariului. NU conteaza cat de mare e stratul de nisip, ei vor sapa in continuare, creand un munte de nisip in celalat capat al acvariului. Mai pot ridica si pietricele care pot parea grele si le muta prin acvariu. Isi “decoreaza” locul asa cum vor ei.
Daca vreti sa le fie bine, au nevoie de nisip. Acestia vor gauri cochiliile pana la diametrul de 7,6-10,1 cm, apoi vor apara acest teritoriu al lor impotriva intrusilor, chiar de alti pesti care sunt mult mai mari ca ei.
Multifasciatusii ar trebui tinuti singuri intr-un acvariu sau cu pesti care nu sunt pradatori sau pot fi mancati.
Mananca mai multe feluri de mancare de pesti dar prefera mancare sub forma de fulgi.
Lacul Tanganyika este un lac important în Africa Centrală şi al doilea cel mai vechi lac după Baikal. Teritoriul lacului este împărţit între statele Burundi, Republica Democrată Congo, Tanzania şi Zambia.
Ape curgătoare care se varsă în lac sunt: Lufubu, Malagarasi şi Ruzizi, lacul după altitudinea joasă fiind pe locul patru pe glob.
Coordonate geografice:5°30′S 29°30′ECoordonate:: 5°30′S 29°30′E.
Lacul Tanganyika este unul dintre cele mai mari lacuri din Africa centrală (3° 20' bis 8° 48' S şi 29° 5' bis 31° 15' E) ocupând locul şase ca mărime pe glob.
Lacul se află în Marea Fractură tectonică a Africii de est (Great Rift Valley) fiind delimitat de pereţii acesteia, aici aparţine şi munţii de încreţire care sunt aplasaţi în lungul fracturii ce pot atinge 4.507 m înălţime, este lacul de fractură african cel mai mare şi cel mai adânc, având un volum de 18.880 km³ fiind cel mai marea lac de apă dulce african şi situat pe locul doi pe glob după Lacul Baikal.
Lacul are o lungime de 673 km pe direcţia nord-sud, cu o lăţime medie de 50 km, suprafaţa de 32.893 km² cu lungimea ţărmurilor de 1.828 km.
Altitudinea lacului fiind de 782 m sub nivelul mării, în centru find adânc de 570 m, iar în partea de nord atinge adâncimea de 1.470 m (în straturile profunde fiind apă fosilă). Bazinul hidrografic al lacului este de 231.000 km² având afluenţi în nord râul Ruzizi (104 km), alţi afluenţi Lufubu şi Malagarasi (475 km) lacul având singura scurgere râul Lukuga (afluent de 350 km lungime al Kongoului care are lungimea de 4.374 km).
Lacul se întinde pe teritoriul a patru state aficane: Republica Democrată Congo (fostul Zaire) (45%), Tanzania (41%), Zambia şi Burundi.
Regiunea are o floră şi faună bogată, multe specii de păsări şi plante acvatice fiind sub protecţia naturii International Union for Conservation of Nature and Natural Resources ca specii periclitate.
