Interviu realizat de Tropheus Romania cu domnul Heiko Bleher

Buna ziua domnule Heiko Bleher!

Multumim pentru ca ne acordati din timpul dumneavoastra pentru acest scurt interviu. Noi va multumim in numele acvaristilor din Romania.

Q.: Stim cu totii ca ne-ati vizitat tara in urma cu cativa ani.

Ce impresie generala va facut tara noastra si ce parere aveti despre acvaristica din Romania?

A.: Pot spune, dupa cate am vazut in Romania, ca iubesc aceasta tara si pe oamenii sai, care sunt foarte prietenosi, si ca am avut parte de experiente foarte frumoase, peste tot pe unde am fost, atat de la est la vest cat si de la sud la nord. Am fost in mod special fascinat de Delta Dunarii, cu milioanele ei de pasari, pesti frumosi si natura pura, aproape neatinsa de mana omului. M-am simtit, cumva, ca in Amazon …

Q.: Toti stim ca una din marile dumneavoastra pasiuni sunt discusii.

Ce sfaturi le-ati da celor ce vor sa incepa un acvariu cu aceste superbe creaturi si ce pesti ar trebuii sa aleaga sa convietuiasca cu acestia?

A.: In primul rand, trebuie sa va spun ca nu am mai crescut Discus de cateva zeci de ani si nu am fost niciodata un mare crescator de pesti Discus, pentru ca nu am avut niciodata destul timp ca sa ma dedic intru totul acestei activitati. Dar am avut de-a face cu pesti Discus aproape toata perioada mea de activitate si i-am adunat din mediul lor natural, i-am importat si i-am dat cele mai bune exemplare lui Schmidt-Focke, cel care este considerat pionierul crecatorilor de pesti Discus, sau cel mai bun crescator de pesti Discus. Eduard Schmidt-Focke a locuit foarte aproape de acvariul meu “Aquarium Rio” din Frankfurt, Germania, de unde eu expediam in jur de 30.000 de pesti Discus in fiecare luna  (majoritatea crescuti de crescatorii cu care eu aveam contract si in jur de 3000 luati de mine din salbaticie). Mai xpediam si pesti cerscuti de el si de catre altii..

Sfatul meu pentru persoanele care vor sa creasca pesti Discus este urmatorul: Cititi textul meu de 7 pagini din Bleher’s Discos, volumul 2, incepand cu pagina 1188. Nu vreau si nici nu am nevoie sa imi promovez cartea, doar ca nu pot repeat acum tot ce am scris acolo. Merita sa cititi aceste pagini,  pentru ca, dupa ce am intervievat si am prezentat in aceasta carte trecutul si prezentul celor mai importanti 700 de crescatori, mi-am scris si parerea mea personala, ca un fel de rezumat. Astfel ca pot garanta, practic, oricarei persoane care doreste sa creasca cea mai populara specie de pesti de acvariu ca nu va da niciodata gres, daca urmeaza instructiunile si sugestiile mele. Si, de asemenea, ii va placea extraordiar de mult aceasta activitate si nu va inceta niciodata sa o practice.…

Q.: Printre multele dumneavoastra calatorii in jurul lumii ati trecut desigur si prin Africa. Ce specii de pesti v-au fascinat pe acest continent?

 A.: Am facut cercetare acvatica in 182 de tari, iar in Africa am vizitat toate cele 50 de tari  (exceptand Capul Verde), si imi este foarte greu sa spun care specie m-a impresionat cel mai mult din cele minim 4.000 pe care le-am prins si studiat. Eu iubesc fiecare specie de pesti de apa dulce si din cauza asta imi este imposibil sa am vreo preferinta. Insa cel mai mult m-a impresionat biologia si comportamentul de inmultire al pestilor de apa dulce, pentru ca sunt atat de unici si diferiti de orice alta vertebrata de pe pamant. De-a lungul milioanelor de ani, ei au avut o evolutie extraordinara si au reusit sa se adapteze la conditii extreme, mai mult ca orice alt animal. Din acest motiv o persoana poate invata si inteleeg aceste creature mult mai bine daca citeste si afla cat mai multe detalii despre acesti pesti (ceea ce eu nu pot sa ofer acum) … Informatii pot fi aflate din lecturile si seminariile mele pe care le gasiti aici: http://www.aquapress-bleher.com/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=29&Itemid=50&lang=en

Seminarul despre comportamentul de inmultire a unor specii de pesti de apa dulce a fost considerat de multe persoane drept cea mai extraordinara prezentare a mea …

Q.: Din informatiile pe care le detineti, este posibil ca populatia de cichlide din lacul Victoria sa se refaca?

A.: Aproape tot ce auziti pe canalele de media despre aceasta specie de ciclide este neadevarat, iar asa-zisa ‘disparitie’ a ciclidelor din Lacul Victoria a fost gresit interpretata in mass-media. De fapt, nu specia Nile Perch afecteaza populatia de ciclide din acea zona, ci cei peste 30.000 de milioane de bastinasi care locuiesc in jurul lacului si care prind si mananca orice tip de peste, chiar si pestii foarte mici … V-as putea spune povestea adevarata din spatele acestei probleme, dar nu aici si nu acum. …

Q.: Stim ca in lume sunt mai multe tipuri de acvaristi. Dintre ei se remarca cei care opteaza pentru biotopuri naturale iar ceilalti sunt cei care respecta in mare parte aceste biotopuri dar intervin in designul acvariului si in alegerea speciilor pentru ca acest acvariu sa arate cat mai bine. Care parte o sprijiniti?

 A.: Daca m-ati cunoaste mai bine, v-ati da seama ca este o intrebare putin stupida. Bunicul meu a reusit sa faca un acvariu exact ca un habitat natural (de fapt, el a fost prima persoana care a reusit sa puna plante de apa intr-un acvariu, in anul 1887) iar eu, la fel ca si mama mea, iubesc natura asa cum este ea, neatinsa de mana omului. Am facut primal meu acvariu biotop de 4.000 de litri in 1963, si inca mai promovez aceasta idee de acvariu –mediu natural peste tot in lume. De fapt, in ultimii ani , acest tip de acvariu are din ce in ce mai mare popularitate si este si o parte importanta a hobby-ului meu. Oricum, pestii ar trebui sa nu fie tinuti altfel decat in acvarii care respecta si imita mediul lor natural, sa convietuiasca cu specii cu care convietuiesc ei in mod natural, in salbaticie, si cu care sunt compatibili si familiari. Asa-numitul Acvariu-Natura (‘Nature Aquarium’ ) are, in cele mai multe cazuri, foarte putin sau aproape nimic in comun cu mediul natural. Cu toate ca el pare a fi un mediu natural, totul din interiorul sau este facut pentru ca pestii sa arate bine inauntrul sau. Aceste acvarii contin asa-zisele decoratiuni numite ‘peisaje acvatice’ si/sau Iwaqumi underwater Zen-gardens. Dar ele nu au nimic in comun cu natura de sub ape si, poate, si cu cea de deasupra apei. … De fapt, toate aceste decoratiuni fantastice, care sunt adevarate gradini subacvatice sunt facute, exclusiv pentru om si nu pentru pestii care se afla in acvariu … Sunt facute sa arate frumos, astfel incat cel care a conceput acvariul sa fie mandru de el insusi, de cat de frumos l-a decorat si sa primeasca multe complimente si/sau eventuale premii pentru realizarea sa de la diverse alte persoane, dar in niciun caz de la pestii pe care i-a pus in acel acvariu si pentru care acvariul este, de fapt, un habitat total ne-natural. Eu stiu si, intr-un fel, apreciez ‘acvariile care imita natura’ dar, asa cum spuneam: ele nu sunt facute pentru pesti; pestii se simt pierduti in ele. Si, in plus, nu am vazut pana acum niciun acvariu in care sa fie pusi impreuna, in mod corect, pesti care sunt parteneri, pentru simplul fapt ca decoratorul acvariului nu stie si nici nu se intereseaza deloc de acest aspect. Si acest lucru este complet opus conceptului de Acvariu Biotop: in acest tip de acvariu pestii sunt pusi intr-un mediu corect; cu parteneri pe care ii cunosc si cu care pot comunica. Iar oricine incearca sa faca acest tip de acraviu, conform habitatului acvatic natural, trebuie sa isi faca lectiile intai de toate; trebuie sa studieze habitatul natural la pestilor, sa vada ce specii de pesti traiesc in el si cine cu cine convietuieste acolo… Iar daca aceste conditii sunt indeplinite, veti vedea ca pestii, nevertebratele si plantele acvatice vor fi cu totii fericiti si sanatosi si vor depune oua in mediul lor natural, care se va putea numi ‘casa’. Un acvariu biotop este, practic, natura insasi. Iar peisajul acvativ /acvariul natural propriu-zis /decoratiunile Iwaqumi nu vor supravietui decat daca o persoana se scufunda in acvariu o data pe saptamana ca sa ordoneze si sa rareasca/tunda plantele …

Q.: Acvaristica in Romania a inceput incet, incet sa i-a amploare in privinta pestilor care pana acum nu prea existau la noi, mai ales in zona cichlidelor africane si cichlidelor sud-americane. In afara de aceste doua zone mari de pe glob ce alte specii sau putem spune biotopuri ar fi de recomandat ca acvariile sa devina atractive si frumoase?

A.: Evident ca cea mai vanduta specie de pesti, peste tot in lume, este specia “tetras” - pestii Cardinal, Neon sau Albastru Neon, folositi ca pesti de acvariu in acvarii biotop correct facute (vezi site-ul meu www.aquapress-bleher.com la capitolul Bleher’s Biotopes). De asemenea, mai sunt niste pesti care se inteleg foarte bine cu “tetras” si care se vand foarte bine ca pesti de acvariu (ca cei descoperiti de mine in 1965 si care sunt, si astazi, considerati unii dintre cei mai bine vanduti pesti de acvariu): Hemigrammus bleheri, un peste perfect pentru “scolarizare”. In grupuri de minim 20 (cel mai bine este sa fie cat mai multi), aceasta specie formeaza adevarate “scoli” care fascineaza prin comportamentul lor, astfel incat poti urmari activitarea lor o zi intreaga fara sa te plictisesti sau sa obosesti privindu-i. De asemenea, in mod evident, specia Corydoras poate fi folosita pentru acest tip de habitat; si ar mai fi si alte specii, ca Otocinclus, Ancistrus, Carnegiella si Nannostomus, si multe altele.

De asemenea, acvarii biotop foarte frumoase mai pot fi facute si copiind habitatul din India – vezi castigatorul premiului intai al concursului “International JBL Biotope Contest” care s-a desfasurat in Rusia si pe care l-am jurizat. Castigatorul a fost Petra din Croatia care a reusit sa faca un biotop autentic al raului Chalakkudy-River din Kerala.

Un acvarist ar putea sa se gandeasca sa faca un biotop magnific Australian-asiatic cu pesti-curcubeu “rainbowfish” (Melanotaeniidae) si pesti “blue-eyes” (Pseudomugilidae), adaugand cativa “gobies” din specia Taterundina ocellidauda pe care eu am descoperit-o si care se creste astazi peste tot in lume; asta este singura specie de goby la care atat masculul cat si femela sunt colorati.

Ciclidele din America Centrala nu trebuie uitate pentru ca unele sunt extraordinar de frumoase, si majoritatea traiesc deasupra rocilor, sau prefera doar nisipul, astfel incat sunt usor de intretinut. Si aceasta specie de pesti este raspandita si crescuta in intreaga lume. Si mai sunt inca multe alte specii….tot ce trebuie este sa va faceti bine lectiile …

In incheiere as vrea sa va mai intreb:

Q.: Daca veti reveni in tara noastra ce v-ati propune sa studiati din speciile pe care le gasiti aici?

A.: In primul rand as vrea sa colectionez Romanichthys valsanicola, Dumitrescu, Bănărescu & Stoica 1957, si, evident, sa ma intorc in Delta Dunarii si sa pot sta cateva zile acolo.

O ultima rugaminte: Cateva ganduri bune pentru acvaristii din Romania.

Ganditi ca un Peste, Ganditi ca un Peste, Ganditi ca un Peste

Daca faceti acest lucru, automat veti fi in stare sa le oferiti acestor creaturi tot ce au ele nevoie …

Heiko Bleher



Va reamintim ca:


Heiko Bleher este explorator , cercetător , autor , fotograf , regizor si producator, editor si iubitor de natura. El este foarte preocupat de conservarea habitatelor de apă dulce din lume.. El a moştenit pasiunea pentru peşti de apă dulce , biotopurilor acvatice şi a mediului lor, precum şi pentru plantele acvatice de la mama sa, Amanda Flora Hilda Bleher, care a fost fiica lui Adolf Kiel - "Părintele plantelor de apă" şi pionier al acvaristicii  moderne în 1887, care a detinut  cel mai mare numar de plante din lume şi peşti ornamentali intro fermă în Frankfurt pe Main , Germania , în 1900.


Bleher este bine cunoscut în comunitatea ştiinţifică pentru contribuţia sa la explorarea a habitatelor de apa dulce şi apă salmastră din întreaga lume şi descoperirea de multe specii noi de pesti , descoperitor inclusiv a multor  plante, multe dintre ele poarta numele său sau al unui Bleher din familie, sau locatie:
 
Hemigrammus bleheri,  Leporinus bleheri, Bleheratherina pierucciae,  Steatocranus bleheri, Channa bleheri , Phenacogrammus bleheri,  Moenkhausia heikoi, Chilatherina bleheri , Leporinus bleheri, synergos Melanotaenia, bleherae Echinodorus , Echinodorus Osiris, opacus Echinodorus, Echinodorus horemanii, portoalegrensis Echinodorus, Echinodorus heikobleheri, Vrisea bleheri, Neoregelia amandae, Michaeli Vriesea, Cattelya violacea, amandae Hyphessobrycon,  Hyphessobrycon khardinae, etc


El este fondatorul şi managing editor al revistei trimestriale publicate ştiinţifice “aqua”- International Journal of Ihtiologie, care publică începând cu anul 1992 articole ştiinţifice originale revizuite  în domeniile de sistematică, taxonomie , bio-geografie, etologie animala, ecologie , biologie generală şi de pesti.   


De-a lungul anilor de explorări continue sale şi de cercetare (în 2009 el a acoperit deja 166 de ţări) Bleher a acumulat un bagaj  enciclopedic de cunoştinţe profunde despre peşti de apă dulce si salmastră din lume şi, de asemenea, din acest motiv el a creat în 1992, revista trimestriala Aqua Geographia pentru Aquaprint (azi Aquapress Publishers, Italia), editor şi pe de alta parte  bizar dedicat habitatelor virgine, expeditii in noi locuri neexplorate, cercetarea speciilor  pe cale de dispariţie , biologie , herpetofaună , botanica , mituri şi legende acvatice, etc. Bleher a contribuit la acvaristica la nivel mondial şi a introdus în prezent, aproape 5000 deja descrise specii noi, care au fost cunoscute doar din materiale conservate în muzee .

Ca fiind cel mai mare angrosist european de peşti ornamentali şi furnizor, în anii 1960 pana la sfârşitul anilor 1980, Heiko Bleher a fost fondatorul asociatiei germane de engrosisti de peşti ornamentali  în 1975.  Şi în 1977 a fondat renumita OIF , Asociatia Internationala de Pesti Ornamentali, şi a lucrat intens timp de 3 ani consecutive să o ridice, azi fiind una dintre cele mai cunoscute organizatii.


 În domeniul acvaristic Bleher este recunoscut ca expert pentru Discus (Genus Symphysodon ), crescuti în captivitate şi a celor  sălbatici. În 2007 el a fost autorul principal al lucrărilor ştiinţifice "Revizuirea a Symphysodon Genul Heckel, 1840 (Teleostei: Perciformes: Cichlidae) bazate pe caractere morfologice şi moleculare", împreună cu alti oameni de ştiinţă moleculare Axel Meyer , Kai N. Stölting şi Walter Salzburger . 


" Bleher’s Discus”este, de asemenea, dedicată acestui gen, cu descrierea detaliată a regiunii Amazonului , descoperirile sale şi explorării de-a lungul secolelor, 14.000 de ani de istorie a Amazonului, inclusiv cea a triburilor  de indieni din trecut şi prezent.  El a trăit în Amazon şi explorat-l încă din copilărie in mai mult de 300 expediţii - la sfârşitul anului 2009 el a terminat cea a-356-a excursie in Amazon.  


Articole de Heiko Bleher apar cu regularitate in reviste acvariu dinîntreaga lume, în unele lunar, care ajuta la popularizarea hobbyului acvaristiciila nivel mondial.